Nocrich Hike III: James Bond

Data de 6 iulie 2017 a reprezentat startul celei de a 3 a ediții a Hike-ului de Nocrich, un loc deosebit ce atrage an de an călători și cercetași atât din România, cât și din restul Europei.

              Prima zi a fost una de acomodare și de formare a patrulelor de spioni ce urmau să plece în căutarea lui James Bond.

              În prima jumatate a celei de a doua zi participanții au avut de parcurs un mini-hike cu scopul de a le testa aptitudinile de orientare pentru hike-ul cel mare. Restul zilei a fost umplută de ateliere de supraviețuire, spionaj și lucru practic.

              Hike-ul cel mare a durat două zile și a fost un traseu lung de 30km pe parcursul căruia spionii trebuiau să descifreze hărți între fiecare post pentru a-l găsi pe James Bond. La finalul celor două zile a fost festivitatea de premiere, iar ultima zi a fost una de adio.

„Hike-ul de la Nocrich va rămâne o experiență memorabilă pentru mine! Am învățat că orice drum are multe peripeții și nu trebuie să renunți oricât de greu ar putea fi. Acolo ne-am confruntat cu noile metode de orientare alături de faimosul James Bond, căldura ucigătoare și gentile care au devenit „casa” noastră pentru 2 zile. De la Nocrich am plecat cu multe cunoștințe utile pentru viitor și noi prietenii formate la focul de tabără. Acest sat din Sibiu va rămâne mereu în inima mea și mă voi întoarce mereu cu drag. GATA ORICÂND!”-Alexandra Sidorencu, patrula ,,Pangolinii Cutezători”

„După un drum lung de la Tulcea la Nocrich cu întârzieri de tren și o noapte dormită în București am ajuns într-un final la destinație. Am întâlnit oameni minunați și chiar dacă a fost o competiție, atunci cand s-au rătăcit toate patrulele în ultima zi de hike, am lucrat cu toții în echipă pentru a reuși să ajungem la centru. Aș avea multe de povestit, dar pe scurt, pentru mine Nocrich este un loc extraordinar din toate punctele de vedere: staff, atmosferă, locație.”-Radu Pascale, patrula „Pelicanii Ezoterici”

Cupa Izvoarelor XX

CUPA IZVOARELOR EDIȚIA XX

A venit vara, a venit și muuult așteptatul camp „Cupa Izvoarelor XX”. Cercetașii din toată ţara își încep minunata vacanţă de vară cu marea competiţie de la Vâlcea. Anul acesta, comuna Bărbătești este gazda acestui eveniment ajuns la cea de a XX a ediţie care anunţă și multe, multe surprize. O mare de cercetași entuziaști a cuprins locul care s-a încărcat imediat de energie pozitivă. Odată cu lăsarea serii, toate centrele locale s-au strâns pentru deschiderea oficială a campului. A 2 a zi,dis de dimineaţă cercetașii sunt gata echipaţi de cea mai mare provocare a campului și anume HIKE-ul. Acesta se anunţă a fi unul solicitant și plin de provocări,dar care prin peisajele lui spectaculoase îi va distrage pe participanţi de la oboseală. Seara, campul a început să răsune de strigătul patrulelor fericite că au dus la bun sfârșit traseul. Cea de a 3 a zi a fost destinată atelierelor de tot felul și a concursilor de orientare, tir cu arcul sau cu pistolul airsoft menite să testeze diferitele abilităţi ale cercetașilor. Dupa terminarea atelierelor o mare surpriză avea să se arate. „Marea explozie de culoare” unde cercetașii au aruncat cu praf colorat, au dansat și au cântat. CerceLotușii au dorit să prelungească momentul acesta plin de energie și voie bună așa că o bataie cu apă în râu a fost bine venită. Seara s-a anunţat a fi una misterioasă, deoarece cercetașii s-au deghizat care mai de care mai expresiv pentru momentele artistice. După terminarea reprezentaţiilor, marele foc de tabără și-a făcut apariţia. În ultima zi, sfârșitul campului a venit odată cu premierea participanţilor și înmânarea cupei centrului câștigător,dar și cu multe îmbrăţișări de „la revedere”. O alta poveste a „Cupei Izvoarelor” a fost scrisă și noi, CerceLotușii, ne bucurăm tare mult că am luat parte și în acest an.

Unul dintre cercetașii noștri care a participat pentru prima dată la acest camp a ţinut să împărtășească tuturor părerea sa: „Ce-am mai iubit Cupa. Asta îmi spun de pe 27 iulie, de când am reușit să adorm într-un cort străin, călduros, ce-a reușit să transforme spaţiul compact de doua locuri, într-un adevărat apartament american, de 7 stele, de prin Central Park. Pe scurt, 6 neastâmpăraţi am putut ocupa și ultimul centimetru de izopren presărat cu iarbă și alte fiinţe ale naturii, precum inofensivele insecte. Ce-a însemnat Cupa? Detalii sau aparenţe evidente? Pentru început, acest camp m-a facut să îmi doresc sa ma redescopăr prin intermediul celorlalţi. Oameni frumoși, zâmbitori, comedianţi, artiști într-un context sau altul. Cine sunt ei? Cercetași. Eu? Idem. Șansa mea? Șef de patrulă. De ce o șansă? Acel sentiment de ,,first time” m-a lovit, ironic, cu frica de a mă răni. Hike-ul? Drum de munte, atmosferă de cântec, fie el electronic sau natural, priveliște de revistă a unui fotograf profesionist. Probele? Utile. Focul de tabără? Peste orice pată de întuneric a fiecărui cort. Cupa Izvoarelor 2017, o poveste ce s-a spus și cu mine.” – Vlad Dumitrescu, patrula „Mangustele rutiere”

Te scot la un zâmbet? Plătesc eu.

FESTIVALUL LUMINII 2017

După ediția din 2016 a festivalului, ploaia credea că ne-a venit de hac, dar i-am arătat că cercetașii sunt „Gata oricând!” și nu se dau bătuți atât de ușor. În 2017 ne-am propus să venim cu un proiect mai mare și mai îndrăzneț. Cu o locație nouă și plini de entuziasm am dat startul pregătirilor. Pensula și culorile au devenit indispensabile, iar gulguțele le puteam deja face cu ochii închiși. Ocupați cu toate pregătirile timpul a trecut rapid și așa ne-am trezit cu un zâmbet laaarg pe față în ziua festivalului.

Malul Lacului Ciuperca a fost âmbrăcat în ghirlande de gulguțe și din toate colțurile se auzea bucuria oamenilor care ne descopereau atelierele. Pictura colectivă, pictura pe față, hand-made, ștafeta, jocuri, treasure hunt, parc aventura, baloane de săpun și multe multe alte activități au încântat publicul, de la mic la mare, care a ținut neapărăt să treacă prin fiecare atelier și să uite de rutina zilnică.

Odată cu lăsarea serii, miile de gulguțe au luminat tot locul și au dat startul sesiunii foto. După o zi cu adevarat fascinantă, după ce am văzut atâtea zâmbete pe chipurile oamenilor nici nu am mai simțit oboseala muncii depuse. Muzica și poveștile s-au întins până târziu în noapte, iar focul de tabără care a întreținut atmosfera sperăm că a reușit (sau că încă lucrează) să îndeplinească dorințele tuturor participanților.

După așa o zi sperăm că toți am redescoperit bucuria lucrurilor mărunte.

În final, mulțumim sponsorilor care ne-au ajutat să facem acest festival posibil.

Dănăilă Alexandra, explorator – patrula „Pelicanii Ezoterici”

Promisiune Tecuci

Pe data de 19 mai dis de dimineata, cercelotuşii se întâlnesc la Platforma 9 3/4 aşteptând nerbădători să se îmbarce în Expressul Hogwarts către Insula Cercetaşului.

Astfel începe o nouă aventură, la o nouă ediţie a campului „Promisiunea Tecuci” si timp de 3 zile am descoperit misterele ce se ascundeau la Hogwarts, am învăţat să lucrăm cu cercetaşi din alte centre, dar nu în ultimul rând, am legat prietenii noi şi le-am întărit pe cele vechi.

Prima zi urma să ne ofere multe surprize, aşa că odată instalaţi în camp, ne-am dus nerăbdători să tragem la sorţi atelierele. În timp ce unii dintre cercetaşii noştri îşi arătau îndemânarea şi abilităţile creative la improvizaţie, escape room, dar şi nelipsitul atelier „Ollivander’s”, alţii învăţau noţiuni noi de prim ajutor şi supravieţuire. Nici campionatul de Scoutball nu a lipsit, astfel cercetaşii dornici să participe s-au înscris şi au arătat pe teren ce au mai bun. Dar cum lotuşii nu se dau bătuţi foarte uşor, au reuşit să obţină împreună cu echipele lor locurile 1,2 si respectiv 3. După terminarea activităţilor din camp, am plecat spre Parcul Regina Elisabeta, unde urma să ne distrăm alături de cei de la Fără Zahăr, în cadrul Festivalului Folk Minor.

A doua zi ne-am luat rucsacele şi am plecat pe traseu cu noile patrule. Hike-ul s-a desfăşurat în pădurea din apropierea oraşului, iar astfel am avut ocazia să admirăm peisajul fascinant din împrejurimi. Pe traseu am fost îndrumaţi de staff şi de marcajele ce ne-au condul pe drumul cel bun. Posturile au fost interactive şi amuzante, dar ne-au şi testat încrederea şi bineînţeles, spiritul de echipă. Seara, ne-am strâns toţi la masă povestind întâmplările de pe traseu şi împărtăşind noile experienţe captate alături de oameni entuziaşti.

Iată că a sosit şi ultima zi, cea dedicată promisiunii. Fiecare centru, împreună cu liderii însoţitori au fost îndrumaţi de tecuceni spre statuia lui Baden Powell.Alături de patrulă am dus povara unui drum încarcăt de priviri şi laude vocale ale tecucenilor ce îşi retrăiau memoriile prin paşii noştri repezi şi aproape simultani. 25 de minute de strigăte logice şi în spiritul concurenţei. O eşarfă vie şi un discurs cu istoria de mult parcursă şi consumată de urechile fluturânde ale tuturor. Totul se încheie specific,iar străzile lăsau în urmă sunetul uzual al motoarelor, iar tulcenii…pește tot.

Întorşi în camp, ne-am luat rămas bun de la toţi prietenii noştri, pe care sperăm să-i revedem în viitoarele campuri. Ştim că după campul tecucenilor, ne-am întors acasă fără mâncare în bagaj, dar am completat locul lipsă cu noi experienţe, prietenii frumoase şi puţin din decorul campului. GATA ORICÂND!
Pampu Irene, Dumitrescu Vlad, exploratori – patrula „Mangustele Rutiere”

Dobrogea Adventure

În dimineața zilei de 27 aprilie, cercetașii tulceni s-au adunat vioi in autogară, gata de o nouă provocare. Astfel, unul dintre cele mai așteptate, de suflet campuri, și o tradiție importantă a centrului nostru, și anume, Dobrogea Adventure 2017, avea să înceapă.

De data aceasta, spre deosebire de anii trecuți, am avut parte și de un grup de invitați, cercetași ai Centrului local „Oltea Doamna” Tecuci, alături de care aveam să ne „luptam” și să trecem prin experiențe de neuitat în încercarea de a supraviețui în Arenă,căci tema campului a fost „Jocurile Foamei”.

Astfel am plecat cu toții la drum înspre satul Nifon, județul Tulcea, și ne-am oprit să campăm în Parcul Național Munții Măcinului.

Prima zi a fost una atât de cunoaștere reciprocă , cât și de cunoaștere a locurilor. Au fost stabilite atât patrulele și ce districte reprezintă fiecare, cât și sarcinile fiecărora din seara respectivă. Au avut loc, de asemenea, ateliere ce au constat în tehnici de construcții de camp,orientare și prim ajutor.

„În cadrul atelierului meu, fiind unul de construcție de camp, participanții au avut de strâns lemne și pietre pentru foc, de săpat groapa pentru vatră și de realizat o masă și o construcție din două trepiede și un băț pentru a suspenda ceaunul deasupra focului. Astfel, toată lumea a fost implicată și a ținut să dea o mână de ajutor. Cercetașii au invățat așadar cum se pregătește focul, despre lemnele potrivite pentru acesta, dar și despre nodurile cele mai utile și legarea eficientă a bețelor în vederea unor construcții rezistente și durabile.”-Nedelcu Eliza, adjunct șef de unitate

„Pentru că în viață,providența nu ne întinde în fața noastră un singur drum…este bine mereu să avem în geanta cunoștințelor noastre și un mic element ce se numește generic”orientare”.Privind în abisul orizontului, necunoscutul inconjurând…ajunși la atelierul de orientare din cadrul campului „Dobrogea Adventure” cercetașii au reușit să deslușească tainele magnetismului și folosindu-se de un rudimentar ac magnetizat (popular numit”busolă”), au reusit să înlăture misterul și să își îndrepte privirea spre drumul potrivit. Încadrați de o padure pură și guvernați de o liniște proaspătă, exploratorii au reușit să deprindă câteva din tainele celei mai importante caracteristici umane numite”adaptabilitate”. Cu un entuziasm tăcut, au învățat să observe și să analizeze, descoperind că răbdarea nu are ca singur scop, trecerea timpului.”-Andrei Coca, senior

„Deși cunoaștem foarte bine zona rezervației datorită numeroaselor activități cercetășești desfășurate, atelierul „Don’t die” a avut ca principal scop prezentarea măsurilor de siguranță, a cadrului natural al Munților Măcinului, al tipurilor de trasee și a noțiunilor elementare de prim ajutor necesare. Ne-am bucurat să vedem că, în mod practic, toți cercetașii au avut ocazia de a testa o parte dintre noțiunile prezentate și de a învăța prin dobândirea propriilor experiențe și a unor momente memorabile.”-Mădălina Hizanu,șef de unitate

În prima seară petrecută în camp a avut loc și wide game-ul. Acesta a constat într-un joc pe parcursul căruia districtele luau urma staff-ului, pe drumul întunecat găsind cuiburi luminate ce conțineau diferite elemente, patrulele astfel alegându-și elementul specific districtului pe care îl reprezentau. Ajunși într-un final la locul cu pricina, patrulelor(districtelor) le-au fost prezentate regulile jocului și deși era aproape miezul nopții, cercetașii s-au arătat încântați de idee și au înțeles repede ce aveau de făcut. Într-un careu mare delimitat cu bandă izolatoare stăteau membrii staff-ului cu fețele îndreptate spre margini, rolul lor fiind acela de a lumina de jos în sus locurile pe unde participanții trebuiau sa intre (pe sub banda izolatoare). Membrii patrulelor trebuiau să se fereasca de lumină, să ajungă în mijlocul careului, și să ia obiectele așezate lângă staff,obținând astfel puncte.

În cea de a doua zi a avut loc hike-ul si cu toții ne-am trezit de dimineață dornici de treabă. Traseul a constat în drumul din locul de campare până în vârful Țuțuiatu, și atât la dus, cât și la întors, patrulele au avut ocazia de a-și demonstra aptitudinile dobândite cu o zi în urmă în cadrul atelierului de orientare. Pe drum, multe provocări și posturi surpriză i-au întâmpinat pe exploratorii noștri, punându-i în situații în care trebuiau să acționeze și să demonstreze că sunt #GataOricand.

Seara, a urmat o atmosfera de relaxare în stil cercetășesc, la foc, unde s-au împărtășit ultime impresii și cei ce nu știau deja au învățat să facă „pâinea cercetașului”.

Dimineața următoare, cu părere de rău, ne-am trezit pregătiți să ne facem bagajele căci aventura noastră se încheiase.Ajunși înapoi în oraș, ne-am luat rămas bun de la tovarășii noștri de la Tecuci, pe care abia așteptăm să-i revedem cu orice ocazie și am plecat fiecare la casele noastre știind că tocmai am adăugat colecției noastre o nouă poveste numai bună de împărtășit.

ScoutIs

#8imist

Vacanța era pe terminate, dar distracția abia stătea să înceapă pentru câțiva dintre exploratorii noștri pe care îi așteapta o nouă și uimitoare experiență în inima Moldovei.

Un camp plin de misterul circului, care ne-a învățat că dacă ai ambiție poți face orice,este ScoutIs, anul acesta și ceva mai 8imist.

De la mic la mare ne-am distrat alături de staff, acesta fiind alcătuit din oameni geniali, mereu zâmbitori și „Gata oricand!”.

Diversitatea religioasă nu a fost un obstacol pentru a putea să iți faci prieteni.Conceptul minunat al campului de a face patrule mixte, ne-a făcut sa ieșim din zona noastră de comfort, unde sunt doar cei din patrula cu care am fost familiarizați, și să muncim cot la cot cu oameni din diferite colțuri ale Romaniei.

 

Hike-ul a adus cu el check point-uri amplasate strategic prin oraș,pentru că în timp ce rezolvam task-urile vizitam și obiectivele turistice ale Iașului.

Atelierele din camp au fost creative, primind la sfârșit ceea ce am reușit să realizăm.Poate că nu am fost cei mai buni la Scoutball, dar știu sigur că ne-am distrat și am dat tot ce e mai bun din noi.La proba de talente am arătat cât de creativi suntem și cum am reușit să facem un numar întreg din nimic.

Serile după zilele lungi și pline de peripeții au fost pline de muzică și voie bună.

Odată cu momentul de imagine ne-am luat rămas bun de la ScoutIs și am devenit mai optimiști și nerăbdători să ne revedem.

18470692_1527304610643988_1689921899_n

București Quest

#ScoutStock

Odată cu venirea vacanței de primăvară se anunță și apropierea celui mai așteptat festival cercetășesc ,și anume București Quest 2017.

 

Anul acesta organizatorii ne-au propus să ne întoarcem în timp,chiar în anii ’60 și să luăm parte la marea mișcare „Flower Power”.

Îmbrăcați care mai de care mai hippie și mai în ton cu tema ce se arăta să fie pe placul tuturor, deschiderea festivalului s-a făcut odată cu prezentarea jinglee-lului fiecărei patrule participante.

Cu steaguri colorate și plini de entuziasm am dat startul celor mai intense zile.

Timp de 3 zile am trăit ca niște adevărați hippioți și am explorat Bucureșiul în lung și-n lat încercând să ducem la bun sfârșit și într-un mod ingenios task-urile date în funcție de atelierele pe care le-am ales.

Fiecare zi venea cu o provocare nouă:dimineața la înviorare un nou dans avea să ne trezească din amorțeală,iar peste zi atelierele și noile patrule aveau să ne testeze toate aptitudinile.

Concertul „Izoprenelor” și minunatul spectacol cu poiuri ne-au strâns pe toți împreună să cântăm și să ne minunăm de cât de departe putem ajunge atunci când facem ceva cu plăcere.

Sfârșitul campului a fost marcat de momentul de imagine, multe îmbrățișări și nelipsita seară de chităreală.

Ne vedem la anul!