Deşi nu am devenit explorator în acest camp pot spune că mi-am făcut şi eu o promisiune: să profit de fiecare moment cercetăşesc.
Drumul a fost unul anevoios pentru noi toți, deoarece am călătorit cu bagaje deasupra, dedesubtul şi pe noi.
Odată ajunşi acolo am despachetat, am reuşit rapid să punem corturile şi am fugit direct la ateliere. Acolo totul a mers exact cum trebuia. Am priceput totul şi am reuşit să interacționăm şi cu cei din alte centre, iar restul orelor le-am petrecut obişnuindu-ne cu zona.
A doua zi a fost plină. Am plecat chiar dimineața la şapte spre pădurea unde avea loc traseul. Locul era foarte frumos, dar nu am plecat pe traseu fără a face lucrul de care eu personal eram cel mai entuziasmat: campionatul de scoutball. După un joc „brutal”, „sângeros” şi obositor pot spune mândru că am făcut tot ce am putut şi m-am distrat alături de echipa mea. Pe hike am apreciat că traseul a fost făcut în aşa fel încât să nu fie nici prea uşor, dar nici prea obositor. Posturile nu solicitau multă energie, dar în acelaşi timp te făceau să fii interesat de ce se petrece acolo. La finalul zilei ne-am întors în camp unde ne aştepta o sesiune de prezentare a fiecărui centru şi un frumos şi grandios foc de tabără.
La fel ca oricare camp totul s-a terminat prea repede. Drumul nu a fost o problemă, căci acum toți eram super obosiți.
Pot spune ca „Promisiunea Tecuci” a fost o experiență diferită de orice am mai intâlnit până acum.
Centrul Local "Lotus" Tulcea 